duminică, 15 februarie 2009

Altfel de Slatini

Un vechi prieten a plecat la pescuit.Departe. Undeva linga Dunare.Cu o masina de pescar saracut,fara multe imbunatatiri.Fara incalzire.Si ca totul sa fie perfect au ramas cu masina prinsi intr-o mlastina sau asa ceva.Vine noaptea cu citeva grade peste zero.Oamenii disperati mai degraba de frig decit speriati de alte cataclisme(intimplator erau pe linga Rast locul unor inundatii groaznice) omul suna la Pompieri sa solicite ajutor pentru scoaterea masinii inpotmolite.
-Alo...Pompierii?
-Dea!
-Suntem niste pescari amatori si uitati ce-am patit.......
-Aaaa...la pescuit ziceti?
-Da
-Pai cum sa va spun io,iesitul asta in natura e .. asa...... ca o aventura nu?N-o sa stricam noi acuma frumusete de "peisaj" cu utilajele noastre.Doar de asta ati venit, nu?Sa petreceti timp in natura.La revedere.

Omul meu ,perplex,se inoarce catre ceilalti zgribuliti din masina.
-Ei,ce-au spus pompierii?
-Aaaa...stiti ca fiecare institutie are cite un angajat cu un simt al umorului asa ... mai deosebit?
-Da,si?
-Era de servici in seara asta.

Domnului profesor de filozofie Dirjan Ciprian:meditatiile carteziene nu l-au ajutat prea mult in noaptea aceea.

Niciun comentariu: